Propune o variantă de biserică in cruce greaca inscrisa, cu galerii peste nivelul naosului şi pronaosului, rezultând o formulă de basilică cruciformă cu cupolă. La nivelul planului se respectă împărţirea tripartită, atât la nivelul naosului cât şi la nivelul sanctuarului.
Biserica se încadrează ca aspect exterior perioadei târzii a arhitecturii bizantine, datorită elansării date de lăţimea redusă a naosului, ceea ce conferă, graţie sistemului de proporţionare, o înăltime mai mare tamburului.